Calcar

Calcarul este o rocă sedimentară alcătuită în principal din carbonat de calciu, formată pe fundul mărilor puțin adânci prin depunerea sedimentelor fine și a resturilor de organisme marine. În multe placaje se văd cu ochiul liber amprente de cochilii și scoici, cel mai spectaculos în placajul periat Shell Beige, unde fosilele fac parte din desen. Nuanțele naturale acoperă registrul cald: crem, bej, galben auriu, roze, dar există și calcar verde, precum Kota Green, sau aproape negru, precum Black Limestone. Duritatea moderată, de 3 până la 4 pe scara Mohs, face calcarul ușor de tăiat și prelucrat, motiv pentru care este folosit în construcții de mii de ani, de la piramidele egiptene la casele tradiționale dobrogene.

Categoria reunește 43 de placaje din calcar natural, în formate gândite pentru lucrări diferite. Rigletele înguste din gama Petra, cu lățimi de 7 sau 8 cm și lungimi de 15 până la 30 cm, au finisaj scapitat și acoperă nouă nuanțe, de la Travin galben și Gold auriu la Cream, Ivory, Beige, Noche, Rose și Yellow. Plăcile mari de 60×30 și 60×60 cm vin lustruite sau antichizate în gamele New Sunny, Gallala și Gohare, cea din urmă disponibilă și buciardată, cu suprafață antiderapantă. Placajele periate Shell Beige au formate de 61×30.5 și 61×40.6 cm, iar calcarul românesc Baschioi se livrează în riglete cu lungimi libere. Grosimile merg de la 1 la 3 cm, potrivite atât pentru placări lipite, cât și pentru glafuri și capace de gard. Categoria face parte din hubul Piatră decorativă și mozaic, alături de Travertin, Marmură, Granit, Ardezie și Onix.

Scapitat înseamnă margini și suprafață cioplite manual sau mecanic, cu aspect rustic de piatră spartă: este finisajul clasic al rigletelor pentru fațade și garduri. Periat înseamnă suprafață trecută prin perii abrazive, care urmează relieful natural al pietrei și o lasă plăcută la atingere, fără luciu. Buciardat înseamnă suprafață lovită punctiform cu un cap cu dinți, rezultatul fiind o textură mărunt rugoasă, antiderapantă, recomandată pentru trepte și zone umede. Antichizat înseamnă tratament care rotunjește muchiile și patinează suprafața, imitând uzura naturală a pietrei vechi. Lustruit înseamnă suprafață netedă cu luciu moderat, care evidențiază desenul: la calcar luciul este mai discret decât la marmură sau granit, din cauza porozității naturale.

La exterior, calcarul este piatra clasică pentru placarea fațadelor, a soclurilor, a gardurilor și a stâlpilor, unde rigletele scapitate creează zidăria aparentă specifică stilului mediteranean și dobrogean. Plăcile groase funcționează ca glafuri, capace de gard și trepte. La interior, calcarul îmbracă pereți de accent, șeminee și băi, unde nuanțele calde și textura mată creează atmosfera naturală pe care gresia o poate doar imita. Două reguli contează la exterior: montajul se face cu adeziv flexibil pentru piatră naturală, rezistent la îngheț, iar suprafețele expuse se impermeabilizează, pentru că porozitatea calcarului absoarbe apa. În zonele cu cicluri repetate de îngheț și dezgheț, protecția hidrofobă prelungește semnificativ viața placării.

Placajele din piatră naturală pentru construcții intră sub standardele europene EN 12057 pentru plăci modulare, EN 12058 pentru pardoseli și scări și EN 1469 pentru placările de perete, iar ca rocă naturală calcarul este incombustibil, clasa A1 conform EN 13501-1. Montajul corect folosește adeziv flexibil clasa C2TE S1 pentru piatră naturală, de culoare albă la nuanțele deschise, pe suport amorsat și plan. Întreținerea este simplă: curățare cu apă și detergent cu pH neutru, fără acizi și fără soluții anticalcar, care dizolvă chiar suprafața pietrei, plus impermeabilizare periodică în zonele expuse la apă sau la exterior. Sarea de deszăpezire se evită pe treptele și aleile placate cu calcar.

Rezistă calcarul la exterior și la îngheț?

Da, calcarul este folosit de secole la fațade, garduri și socluri, cu două condiții: montaj pe adeziv flexibil rezistent la îngheț și impermeabilizare hidrofobă a suprafeței. Tratamentul reduce absorbția de apă, deci apa nu mai îngheață în porii pietrei. Finisajele rustice, scapitat și periat, maschează mai bine patina vremii decât cele lustruite.

Care este diferența dintre calcar și travertin?

Ambele sunt roci sedimentare din carbonat de calciu, dar travertinul se formează la izvoare termale și are canale și pori vizibili pe suprafață, în timp ce calcarul se formează în medii marine și are structură mai uniformă, uneori cu fosile de cochilii. Practic, travertinul cere chituirea porilor la finisajele netede, calcarul nu. Ca rezistență și întreținere sunt comparabile.

Cum se montează rigletele de calcar pe fațadă?

Pe un suport curat, amorsat și plan, cu adeziv flexibil pentru piatră naturală clasa C2TE S1, aplicat pe suport și pe spatele rigletei. Rigletele scapitate se montează de regulă fără rost, în zidărie aparentă, începând de jos, cu rânduri țesute. După uscare, suprafața se impermeabilizează. La placările de peste 3 metri înălțime se respectă cerințele de ancorare din proiect.

Se poate folosi calcarul în baie?

Da, pe pereți și în zone cu apă ocazională, cu impermeabilizare aplicată după montaj și reîmprospătată periodic. Pentru interiorul cabinei de duș alege mai degrabă finisaje netede, mai ușor de curățat, și menține o ventilație bună. Produsele de curățare trebuie să aibă pH neutru: soluțiile anticalcar atacă direct piatra, pentru că piatra însăși este carbonat de calciu.

Cum se curăță și se protejează placajul de calcar?

Curățarea curentă se face cu apă caldă și detergent cu pH neutru, cu perie moale pe finisajele rugoase. Petele organice se tratează imediat, înainte să intre în por. Protecția constă într-un impermeabilizant penetrant pentru piatră naturală, aplicat pe suprafața curată și uscată, reînnoit la câțiva ani la exterior și în zonele umede. Nu se folosesc acizi, soluții anticalcar sau curățătoare abrazive.

Ce grosime de calcar aleg pentru fiecare lucrare?

Pentru placările verticale lipite, la fațade, garduri și pereți interiori, sunt suficiente rigletele și plăcile de 1 până la 1.5 cm, mai ușoare și mai economice. Glafurile, treptele lipite și pervazurile cer 2 cm, ca muchia să reziste la lovituri. Capacele de gard, treptele montate liber și bordurile se taie din plăci de 3 cm. Regula practică: cu cât piesa lucrează mai mult mecanic, cu atât grosimea crește, iar la placările înalte greutatea pe mp trebuie corelată cu adezivul și cu suportul.